Cu întregul sistem medical axat pe lupta cu noul coronavirus, mii de pacienți cu afecțiuni grave nu au acces la tratament și spun că au fost lăsați să se descurce singuri.
Pe 10 aprilie, Emilia Crap, o femeie în vârstă de 69 de ani din Botoșani, diagnosticată în 2016 cu o formă de cancer, se ducea la Secția de Oncologie a Spitalului Județean “Mavromati” pentru încă o cură de citostatice. Era a 11-a repriză, din 18, câte i-au fost recomandate la sfârșitul anului trecut, când a aflat că boala ei recidivase. Tratamentul nu e ceva ce poate fi lăsat pe a doua zi. De el depinde, practic, viața ei. Ajunsă însă la spital, Emilia afla că va trebui să se întoarcă acasă, pentru că unitatea medicală fusese infectată cu coronavirus și secția de oncologie s-a închis pe perioadă nedeterminată. Emilia Crap spune că a simțit același lucru ca atunci când i s-a dat vestea că suferă de cancer: „Ca și cum sunt aruncată direct la cimitir”.
Cam în același timp afla vestea despre închiderea secției și Ioana, o altă pacientă diagnosticată, încă de acum patru ani, cu cancer la sân, care urma să reia tratamentul cu citostatice la același spital din Botoșani. A sunat pe numerele unității medicale, dar nu i-a răspuns nimeni. Într-un final a dat de o asistentă care i-a explicat că ea se află în izolare, că unul dintre medicii oncologi era internat la infecțioase la Iași, iar altul s-a pensionat subit. Că, practic, spitalul din Botoșani era în miezul unui dezastru, că unitatea va fi transformată în spital exclusiv pentru Covid și că tratamentele oncologice din județ s-au oprit. 19 cadre medicale din secție au fost depistate, între timp, cu coronavirus. Ioanei i s-a sugerat să se descurce singură, cum poate.
„Sentimentul meu e că nimeni nu mai face nimic pentru noi. Am mai vorbit cu alți pacienți, nu știa nimeni nimic, unde să se ducă”, spune Ioana. Cât timp bolnavii oncologici așteaptă soluții de la Ministerul Sănătății, reprezentanții acestuia preferă să paseze vina pe managerii spitalelor din teritoriu.
Ministerul Covid-ului
În România sunt înregistrați, în prezent, aproximativ 200.000 de bolnavi de cancer, aceștia fiind printre persoanele care prezintă risc ridicat de deces în cazul infectării cu coronavirus. Cel puțin 34 de decese de coronavirus înregistrate oficial au fost cazuri care aveau și forme de cancer printre comorbidități.
Nu se cunoaște însă la acest moment câte persoane care urmau tratamente oncologice au fost puse în așteptare în urma problemelor apărute în sistem. Odată cu răspândirea comunitară și pătrunderea coronavirusului în mediile spitalicești, mai multe secții de oncologie au fost afectate, fără a se oferi o alternativă pentru pacienții care urmau tratamente oncologice. Iar pentru un pacient cu cancer, fiecare zi de amânare a tratamentului contribuie la evoluția bolii.
„Stăm foarte prost. Noi nu mai avem Ministerul Sănătății, ci Ministerul Covid-ului!”, spune Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România. ONG-ul condus de Irimia a pus la dispoziția pacienților cu cancer un call center (la numărul 021 253 0591), unde în ultimele săptămâni s-au primit zeci de telefoane de la bolnavi aflați în pragul disperării. Din mărturiile adunate acolo, tabloul din sistemul de sănătate e unul sumbru:
„Dacă ești pacient oncologic, te primesc la tratament la Cluj, la București și cam atât. Sunt spitale cu secții de oncologie închise și pacienții lăsați vraiște. La Constanța s-a pensionat o doctoriță și pe pacienții dumneaei nu-i preia nimeni, sunt copleșiți, doctori puțini, sunt lăsați în aer. La Onești, unde spitalul a fost transformat în spital Covid, li s-a spus pacienților oncologici să meargă la Moinești și la Bacău! Dar la Moinești e o tânără doctoriță copleșită de câți pacienți are. La Bacău e la fel, că un doctor a decedat. Distanțarea socială amână pacienții de la tratamentele programate. Amânarea aceasta – chiar dacă necesară în situația actuală– le întârzie tratamentele și le pune viața în pericol. Pentru un pacient cu cancer este mult să aștepte chiar și o zi”, explică Irimia.
„Operăm la 25% din capacitate”
Pe lângă accesul îngreunat la tratament, odată cu măsurile de restricție, mulți pacienți cu afecțiuni oncologice au fost nevoiți să-și amâne intervențiile chirurgicale care ar putea stopa evoluția bolii. La începutul lunii aprilie, la presiunea publică a unor cadre medicale, autoritățile au revenit asupra unei decizii inițiale de a opri orice intervenție chirurgicală, incluzând afecțiunile oncologice printre excepții.
În realitate, însă, operațiile de cancer se fac la capacitate redusă și în prezent. „Operăm cam la 25% din cât ar trebui. Suntem constrânși de testare, pentru că trebuie să facem testare preoperatorie la toți pacienții. Amânăm pacienții, dar pe de altă parte nu putem să nu testăm, pentru că populația pacienților oncologici e foarte sensibilă”, spune Bogdan Tănase, medic chirurg și, din luna aprilie, director medical la Institutul Oncologic București.
Chirurgii sunt prinși, astfel, între nevoia pacienților de a se trata cât mai repede și regulile dure impuse de pandemie.
Pentru pacienți, însă, refuzul e greu de acceptat. „Oamenii aceia, care aveau o șansă să li se scoată tumora într-un stadiu incipient, într-o lună de zile metastazează… Cine plătește pentru lucrurile astea? Nimeni!”, spune Cezar Irimia, de la Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
Recomandări de la comisie
Pacienții cu afecțiuni oncologice s-au trezit în această situație complicată după ce autoritățile au impus măsuri de carantină la nivel național (printre care se număra, inițial, oprirea internărilor care nu necesitau urgențe sau a intervențiilor chirurgicale), fără să țină cont de pacienții oncologici.
Comisia de Oncologie din Ministerul Sănătății – organism consultativ care elaborează politici cu privire la pacienții cu afecțiuni oncologice – confirmă că, practic, experții din minister au fost nevoiți să repare lucrurile „din mers”, după luarea unor decizii cu titlu militar.
„A fost o ordonanță, de acum câteva săptămâni, în prima variantă se interziceau toate internările. Eu am aflat de această hârtie ulterior, pentru că lucrăm fiecare de capul lui și lipsa de comunicare a distrus România mai mult decât orice. Motiv pentru care eu am urlat la toată lumea că așa ceva este inadmisibil, în condițiile în care eu, ca șef de clinică aici la Craiova, nu am oprit internările la oncologie. După aia au schimbat ordonanța și dacă o luați, vedeți că scrie că bolnavii oncologici sunt exceptați. Din momentul ăla, există toate recomandările de abordare sistematică neîntreruptă a tratamentelor oncologice, în funcție de decizia medicului curant”, spune Florinel Bădulescu, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății.
Printre recomandări se numără inclusiv faptul că personalul medical al secțiilor de oncologie trebuia dotat, de la bun început, cu materiale de protecție adecvate și că trebuie găsite soluții de relocare a activității medicilor oncologi, în cazul infectării unităților unde lucrează.
Recomandările pentru tratarea pacienților oncologici au fost asumate de comisia condusă de Bădulescu, care a informat spitalele. Decizia de a aplica aceste recomandări a rămas însă la latitudinea fiecărui manager de spital, ceea ce, în unele județe, cum este Botoșani, a dus la rezultate dezastruoase: secții de oncologie infectate și pacienți cu cancer puși pe drumuri.
Situația de la Botoșani
La Botoșani, singura secție de oncologie din județ a fost închisă începând cu 10 aprilie după ce 19 cadre medicale au fost infectate, pentru că nu au fost respectate recomandările de a proteja personalul medical. De altfel, întreg spitalul județean a fost afectat: mai multe secții au fost închise în ultimele zile, la Botoșani înregistrându-se, săptămâna aceasta, și al doilea deces al unui cadru medical din cauza coronavirusului.
„Secția de oncologie s-a închis pentru dezinfecție, iar spitalul va trata numai cazuri de coronavirus. Acele recomandări care erau de la minister pentru secțiile de oncologie au fost făcute și pentru spitalul județean Botoșani. Dat s-a ajuns la o situație regretabilă. Trebuiau circuite verzi pentru secție, ea este într-un pavilion separat, într-un corp anexat, dar infectarea s-a produs oricum”, a spus Ioan Asaftei, purtătorul de cuvânt al spitalului județean din Botoșani.
Conducerea spitalului a fost suspendată vineri, 24 aprilie, dar managerul actual a transmis, prin purtătorul de cuvânt, că secția de oncologie ar putea fi redeschisă abia în jurul datei de 11 mai, într-o aripă separată a secției de Pediatrie. Adică la cel puțin o lună după ce tratamentele oncologice au fost întrerupte. „Între timp, pacienții pot încerca să meargă la Iași!”, ni s-a transmis din partea reprezentanților spitalului.
„E cea mai ușoară chestie: «Plecați, bă, la ăia!». Mulți pacienți nu au acces, mulți nu au bani să meargă la Iași. Nu e degringoladă, e prostie. Aici este prostie, de ce să-i pui pe oameni pe drum?”, a comentat situația Florinel Bădulescu, șeful comisiei de oncologie din Ministerul Sănătății.
„De aia ai manager!”
Bădulescu pune întreaga responsabilitate pentru astfel de cazuri pe seama directorilor de spital, deși Ministerul Sănătății este cel care coordonează întreg efortul de combatere a noului coronavirus. Și, teoretic, Ministerul este cel care ar trebui să țină cont și de celelalte categorii de pacienți din sistem, nu doar de cei infectați cu noul virus.
„Comisia mea e una consultativă. Spitalele sunt conduse de manageri, numiți de la nivel județean. Oncologia are pe site toate recomandările. Bani li s-au dat spitalelor, medicamente li s-au dat. Să-și organizeze fiecare munca. Să facă bine managerii să rezolve imediat problemele acestor bolnavi. La recomandări scria clar să nu oprească tratamente și scrie clar la început să se asigure ținuta de protecție a doctorilor. Este treaba ta de manager cum pui în aplicare. Dacă pe tine nu te interesează și zici «Hai, bă, gata, am închis, mergeți la Iași», asta nu știu ce e… Trebuiau să se gândească la o soluție. Peste tot politizarea și corupția politică au dus la nefuncționarea normală a oncologiei”, a spus Florinel Bădulescu.
În timp ce Ministerul Sănătății pasează vina în teritoriu, bolnavii de cancer din județul Botoșani așteaptă un răspuns. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a vizitat joi spitalul județean și a declarat că Botoșaniul riscă să devină „a doua Suceava”. Înainte de a pleca, și-a făcut timp să viziteze un mic muzeu al satului amenajat în subsolul bisericii de lângă spitalul județean. Nu a spus însă ce va face cu pacienții oncologici din județ. Sau cu secția de oncologie, de care depindeau oameni ca Emilia și Ioana.
Între timp, văzând că nimeni nu are de gând să le ofere o soluție, Ioana și Emilia au contactat singure o asociație pentru pacienți, găsită pe internet. Și acum așteaptă să vadă dacă există pe undeva loc pentru ele ca să-și continue tratamentul.
Articolul Victimele colaterale ale războiului cu coronavirusul: „M-am simțit aruncată direct la cimitir” apare prima dată în Recorder.